Care sunt actele ”de mână” cu valoare legală în România. Contractele și alte documente pentru care nu trebuie să mergi la notar sau alte instituții

În România, o gamă variată de acte ”de mână”, adică actele sub semnătură privată, au valoare legală și pot fi folosite în diverse situații fără necesitatea autentificării lor la notar sau în alte instituții. Aceste documente pot fi scrise de mână sau redactate electronic și sunt esențiale pentru tranzacții zilnice, reprezentarea intereselor sau exprimarea ultimelor dorințe.

Actele sub semnătură privată sunt definite de Codul de procedură civilă ca fiind acele înscrisuri semnate de părți, fără a fi supuse formalităților specifice, în afara unor excepții legale. Acestea pot cuprinde diverse date despre acte sau fapte juridice, indiferent de suportul lor material sau de modalitatea de conservare și stocare.

Ce acte ”de mână” au valoare legală în România

Prin urmare, actele de mână își găsesc aplicabilitatea într-o varietate de situații juridice, de la încheierea unor contracte până la exprimarea unor dorințe personale. Iată câteva exemple relevante:

• Contractele de închiriere pentru locuințe nu necesită autentificare notarială pentru a fi valabile. Deși tranzacțiile imobiliare majoritare implică acte autentice, contractele de închiriere pot fi simple înscrisuri sub semnătură privată.
• Testamentul olograf permite persoanelor să-și exprime ultimele dorințe printr-un document scris de mână, datat și semnat, fără necesitatea autentificării la notar.
• Contractele de vânzare pentru bunuri mobile (exemplu: biciclete) pot fi realizate ca acte de mână, fără formalități suplimentare, în funcție de specificul tranzacției.
• Contractele de comodat, utilizate pentru împrumutul de bunuri, nu necesită o formă autentică, putând fi încheiate prin simpla redactare și semnare a unui document de către părțile implicate.
• Contractele de mandat și contractele de arendă pot fi, de asemenea, încheiate sub semnătură privată, cu condiția respectării anumitor prevederi legale specifice fiecărui tip de contract.

Codul de procedură civilă și Codul penal, pe marginea actelor ”de mână”

Este important de menționat că, în ciuda flexibilității lor, actele de mână au o forță probatorie inferioară în comparație cu actele autentice. În contextul probelor înscrisurilor, Codul de procedură civilă distinge clar între puterea probatorie a actelor autentice și cea a actelor sub semnătură privată. Actele autentice fac dovadă deplină până la declararea lor ca false, pe când actele sub semnătură privată necesită recunoașterea de către părțile implicate pentru a avea valoare probatorie.

Deși legislația penală sancționează falsificarea atât a actelor oficiale cât și a celor sub semnătură privată, acestea din urmă sunt frecvent utilizate datorită simplității și accesibilității lor. Acest lucru subliniază importanța conștientizării valorii legale a actelor de mână în România și a situațiilor în care acestea pot fi utilizate eficient, fără a recurge la formalitățile notariale

Ca o notă importantă de fundal, nu uitați că ”Falsificarea unui înscris sub semnătură privată prin vreunul dintre modurile prevăzute în art. 320 sau art. 321 (adică de la infracțiunile de fals material în înscrisuri oficiale și de la falsul intelectual), dacă făptuitorul folosește înscrisul falsificat ori îl încredinţează altei persoane spre folosire, în vederea producerii unei consecințe juridice, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”, potrivit Codului penal.